marți, 16 decembrie 2014

Avangarda revizitată. Ediția a IV-a: AVANGARDA DIN ROMÂNIA, Avangarda Europeană în Arhiva Națională de Filme a României



Ediția a IV-a: AVANGARDA DIN ROMÂNIA
Sesiunea a X-a:

a) Constantin Brâncuși
b) Marcel Iancu
c) Experiment și artă abstractă, Salvador Dalí, Pablo Picasso
d) Louis Aragon, Paul Éluard, René Clair
e) Alberto Cavalcanti, Bertolt Brecht, Charles Chaplin, Josephine Baker
f) Serghei Eisenstein, Vladimir Maiakovski

Joi, 18 decembrie, și Sâmbătă, 20 decembrie, ora 18.00 – Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, București) – Sala „Jean Georgescu”

Curator: Igor Mocanu
Organizator: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României

Pe la începutul anilor ’20, Brâncuşi îi cere sfatul lui Man Ray pentru a-şi cumpăra un aparat de fotografiat. Acesta din urmă îi recomandă o cameră Thornton Pickard 13 x 18, dotată cu un obiectiv cu focalizare 250, cu burduf şi o cameră demontabilă 20 x 25, plus un suport cu cremalieră. Îi mai recomandă să developeze negativele de sticlă la un atelier de specialitate, însă Brâncuşi refuză căpos, în maniera-i caracteristică şi, la fel cum făcuse şi cu atelierul la sosirea sa în Montparnasse, îşi construiește singur o cameră obscură în incinta acestuia. Până la imaginea în mișcare nu mai era decât o jumătate de pas, iar în 1923 Man Ray înregistrează primele imagini cu Brâncuși la lucru. Brancusi filmé: 1923-1939 reprezintă așadar totalitatea filmelor realizate de Constantin Brâncuși, necunoscute sau foarte puțin vehiculate, majoritatea constituindu-se fie ca documente cinematice ale propriilor sculpturi, fie ca gesturi artistice în sine sau de arhivare a anumitor apropiați cum au fost Victor Brauner, Lizica Codreanu, Man Ray, Marcel Duchamp, Ezra Pound și mulți alții. Sesiunea a X-a, cea care încheie ediția a IV-a a proiectului „Avangarda revizitată…”, dar nu și ultima, sperăm, trebuie citită radicular. De la Constantin Brâncuși către Marcel Iancu, cu această peliculă absolut inedită – Ștrandul Kiseleff (1930) – în care cercetătorii ANFR l-au identificat pe unul din fondatorii dada, alături de fratele său, Iuliu Iancu. Reportajul documentează construcția timp de 52 de zile a unei opere constructiviste. Plecăm apoi de la Marcel Iancu înspre spațiul francez, cu reportajele privind evoluția artei abstracte, cele cu Salvador Dalí și Pablo Picasso. Părăsim pictura avangardei, însă rămânem în spațiul francez, al literaturii suprarealiste și al filmului. Rămânem în siajul filmului, cu Alberto Cavalcanti și Charles Chaplin, doi autori fără de care avangardele istorice ar fi arătat altfel. Rămânem pe scenă, însă cea de teatru și coregrafie, cu Bertolt Brecht și Josephine Baker, doi artiști intens ovaționați de avangarda din România. La final, avangarda reamintește alți doi autori, la fel de importanți pentru ea: Serghei Eisenstein și Vladimir Maiakovski.

CONSTANTIN BRÂNCUȘI
BRANCUSI FILMÉ: 1923-1939
Franța, 2011, Documentar, a/n, mut, 56 min
R. Constantin Brâncuși, Man Ray
I. Man Ray, Constantin Brâncuși
Cu: Constantin Brâncuși, Man Ray, Florence Meyer, Barbara Hepworth, Victor Brauner, Margit Brauner-Kosch, Maria Chaliapine, Marcel Duchamp, Mary Reynolds, Vera Moore, Ezra Pound, Lizika Codreanu
Copyright: ADAGP, VISARTA
Film courtesy of Éditions du Centre Pompidou
  
EXPERIMENT ȘI ARTĂ ABSTRACTĂ, SALVADOR DALÍ, PABLOC PICASSO
PICTURA MUZICALĂ
România, 1958, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 31 / 1958, subiect d.
Din toată lumea. – Franța – Reportajul critică „arta decadentă ce caracterizează lumea capitalistă”. Un exemplu în acest sens este o expoziție deschisă la Paris în care artistul propune un experiment, „pictura muzicală”. Exemple hilare selectate din expoziție.

ELUCUBRAȚII ALE ARTEI DECADENTE
România, 1959, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 30 / 1959, subiect d.
Din lumea capitalistă. – Exponatele unei expoziții de artă din Franța sunt prezentate ca elucubrații ale artei decadente.

MODĂ CU MODELE CREATE DE PICTORI SUPRAREALIȘTI
România, 1960, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 21 / 1960, subiect d.
Din toată lumea. – La Paris a avut loc o expoziție de modă cu modele create de pictori suprarealiști.

ARTĂ ABSTRACTĂ EXECUTATĂ ÎNTR-O PIAȚĂ DIN FRANȚA
România, 1960, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 23 / 1960, subiect d.
De peste hotare. – Artă abstractă executată într-o piață din Franța.

PICTURĂ ABSTRACTĂ EXECUTATĂ CU FLORETA
România, 1960, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 47 / 1960, subiect e.
Din lumea capitalului. – Pictură abstractă executată cu floreta.
  
ARTA ULTRAMODERNĂ LA BRUXELLES
România, 1965, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 15 / 1965, subiect f.
De peste hotare. – Arta ultramodernă la Bruxelles.

MANIERE CIUDATE DE PICTURĂ ABSTRACTĂ
România, 1965, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 30 / 1965, subiect e.
De peste hotare. – Maniere ciudate de pictură abstractă.

PICTURĂ REALIZATĂ ÎN CONDIȚII SUBACVATICE
România, 1967, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 13 / 1967, subiect d.
De peste hotare. – Pictură realizată în condiții subacvatice.

PICTORUL SALVADOR DALÍ CAUTĂ SĂ ȘOCHEZE PUBLICUL
România, 1956, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 51 / 1956, subiect e.
Talmeș-balmeș. – Paris. Titlul neobișnuit introduce subiectul reportajului – arta decadentă din Occident, semn sigur al prăbușirii orânduirii capitaliste. Pictorul Salvador Dalí, stabilit la Paris în acea perioadă, caută să șocheze publicul prin manifestări deosebit de originale. Deși prieten al mișcării muncitorești, Dalí este folosit de criticii din țările din est pentru susținerea tezelor lor politice. În acest reportaj, pictorul ilustrează „Don Quijote” al lui Cervantes în maniera sa specifică, sincretică și șocantă: un Quijote în carne și oase, tablouri pictate cu coarne de rinocer pe plăci de marmură.

SALVADOR DALI ÎȘI PREZINTĂ OPERELE ÎN SPANIA
România, 1964, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini 52 / 1964, subiect d.
Varietăți. – Salvador Dali își prezintă operele în Spania. Imagini cu pictorul în atelierul personal.

SALVADOR DALI. DIALOG DESPRE FRUMUSEȚE
România, 1965, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 24 / 1965, subiect d.
Dialog despre frumusețe. – Imagini cu Salvador Dali.

SALVADOR DALI PICTEAZĂ UN TABLOU PENTRU OLIMPIADA DIN MEXIC
România, 1968, reportaj
Producător: Săptămâna în imagini nr. 41 / 1968, subiect c.
De peste hotare. – Imagini cu Salvador Dali, care pictează un tablou pentru olimpiada din Mexic.

SALVADOR DALI REALIZÂND ARTĂ DIN PLASTIC
România, 1969, reportaj
Producător: Săptămâna în imagini nr. 1 / 1969, subiect c.
De peste hotare. – Imagini cu Salvador Dali realizând artă din plastic.

PABLO PICASSO. CONGRESUL MONDIAL AL PĂCII
România, 1959, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 21 / 1959, subiect e.
Din toată lumea. – Suedia. La Stockholm are loc Congresul Mondial al Păcii, sesiune jubiliară marcând 10 ani de la crearea acestui organism. Scurtă imagine cu Mihai Ralea, președinte al Comitetului Național Român pentru Apărarea Păcii. În sală se disting Dolores Ibarruri, din partea PC din Spania, Pablo Picasso, Bertrand Russel, patriarhul Rusiei, Aleksei I.

PABLO PICASSO LA 80 DE ANI
România, 1966, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 46 / 1966, subiect e.
De peste hotare. – Pablo Picasso la 80 de ani.

PABLO PICASSO LA MUZEUL DE ARTĂ DIN BUCUREȘTI
România, 1968, reportaj
Producător: Săptămâna în imagini nr. 43 / 1968, subiect c.
Reportaje. – La Muzeul de Artă din București are loc o expoziție de litografii ale lui Pablo Picasso.

SERBĂRILE GALANTE” LA BUFTEA
România, 1965, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 7 / 1965, subiect b.
Reportaje. – René Clair toarnă filmul „Serbările galante” la Buftea.

RENÉ CLAIR PE PLATOURILE DE FILMARE
România, 1965, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 25 / 1965, subiect d.
Pe platourile de filmare. – René Clair toarnă la Buftea filmul „Serbările galante”. Imagini cu actorii Jean Pierre Cassel și Puiu Călinescu.

BERTHOLT BRECHT, ÎN REGIA LUI LIVIU CIULEI
România, 1964, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini 52 / 1964, subiect b.
La sfârșit de an. – La teatrul Lucia Sturza Bulandra se joacă piesa „Opera de trei parale”, Bertholt Brecht, în regia lui Liviu Ciulei. Apar Toma Caragiu și Margareta Pâslaru.

BERTOLT BRECHT, ÎN REGIA LUI ANDREI ȘERBAN
România, 1969, reportaj
Producător: Săptămâna în imagini nr. 12 / 1969, subiect d.
Premiere. – Imagini din timpul spectacolului lui Bertolt Brecht „Omul cel bun din Sechuan” pus în scenă la teatrul din Piatra Neamț de către Andrei Șerban.

CHARLES CHAPLIN DECORAT PENTRU PACE
România, 1954, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 28 / 1954, subiect f.
Charles Chaplin decorat pentru pace. – Imagini de la festivitatea decorării pentru pace a lui Charles Chaplin.

SERGHEI EISENSTEIN, VLADIMIR MAIAKOVSKI
EXPOZIȚIE DE DESEN A REGIZORULUI SERGHEI EISENSTEIN
România, 1963, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini 4 / 1963, subiect a.
Vești din industrie. – În București s-a deschis o expoziție de desen a regizorului și scenaristului sovietic Serghei Eisenstein.


Mai multe detalii:

joi, 27 noiembrie 2014

Expozitie eveniment: CORNELIU BABA - „Desemnurile unui pictor”, Muzeul Colectiilor de Arta, 25.11.2014 - 11.03.2015


„Asta seara am facut doua desemnuri dupa model. Mai multe, multe de tot trebuiesc, mana sa nu se odihneasca niciodata.” - Corneliu Baba 


Expoziția aduce în fața publicului 130 de lucrări din colecția artistului (soției), dintre care majoritatea sunt inedite pe simeze, temele fiind dintre cele recurente în opera sa: regele nebun, spaima, arlechinii, autoportrete și portretele. Printre expuneri se află însă și desene din copilăria artistului.

Agenda zilnică de lucru a maestrului este marcată de efortul său continuu de definire la modul sublim a imaginii ca reprezentare a unui cumul de emoții și idei și mai ales, de ispășire în plan personal, artistic, a celor mai profunde și extreme sentimente și stări umane precum: spaima, nebunia, suferință... etc. Pagini cu schițe și adnotări, extrase literare utile imaginii din planul foii sau poate pentru mai târziu, stau mărturie a strădaniei și necesității de acumulare, din vreme, informațională și emoțională, utilă următoarelor lucrări.
  

Culorile și tușa specifice, impunând efectul dramatic binecunoscut se regăsesc în toate schițele din tinerețe și de mai târziu, fie ele în pastel, creion, tuș ori baiț, dar mai ales în uleiurile aflate în număr mic în prezenta expoziție.

Vernisajul expoziției, care a marcat și deschiderea unei secțiuni noi a Muzeului Colecțiilor dedicate expozițiilor temporare, a dat ocazia întâlnirii oamenilor de cultură, contemporani nouă, și motivul unor interesante discuții despre plastica românească.
Mai mult ca oricând în ultimii ani, o prezență atât de numeroasă și specializată amintește de anii boemei culturale a Bucureștiului de altă dată. Calitatea omului și artistului probabil este cea care a reunit într-o concordie unanimă artiști plastici și oameni de cultură. S-au auzit și șoapta didactică și aprecierea profesională, și nostalgia altor timpuri și oameni, a unor vechi obiceiuri...



Invitat să ia cuvântul, ca fiind unul dintre studenții maestrului, renumitul pictor Ștefan Câlția, și-a omagiat profesorul prin câteva cuvinte: „Profesorul Corneliu Baba a fost pentru noi un aristocrat al culturii, un om care în jurul lui lăsa un parfum, o liniște și o dorință de a fi rafinat, a fi frumos, de a călători prin această lume vertical.
... Mi-amintesc de mâna lui, cu degetele lui, care la un moment dat șterge de pe paletă un roșu și-l pune exact acolo unde trebuie”.


luni, 24 noiembrie 2014

Avangarda revizitată. Ediția a IV-a: AVANGARDA DIN ROMÂNIA, Avangarda Europeană în Arhiva Națională de Filme a României


Ediția a IV-a: AVANGARDA DIN ROMÂNIA
Sesiunea a IX-a:
a) M.H. Maxy
b) Geo Bogza & Aurel Baranga
c) Dida Solomon-Callimachi

Marți, 25 noiembrie și Vineri, 28 noiembrie, ora 18.00 – Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, București) – Sala „Jean Georgescu”

Artiști: M.H. Maxy, Geo Bogza, Aurel Baranga, Dida Solomon-Callimachi

Curator: Igor Mocanu - art critic
 

Organizator: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României
Ca și până acum, am prefațat seria jurnalelor de actualități având în centrul lor două figuri importante ale avangardei din România – Geo Bogza și Aurel Baranga – cu un alt documentar inedit, aflată încă în lucru, de data aceasta despre un fondator al constructivismului și ulterior integralismului din România – M.H. Maxy. Experiența lui Maxy cu cinematografia este și mai săracă. Un oarecare „M. Maxy” apare ca scenarist al filmului Survivre (1923), regizat de Édouard Chimot, însă e puțin probabil ca acesta să fie brăileanul Max Herman, devenit ulterior Max Hermann Maxy sau, cum e în genere cunoscut, M.H. Maxy, expozant la Der Sturm și Bauhaus. Documentar interesant întrucât, în primul rând, autorul acestuia este nepotul artistului avangardist, care pleacă din SUA în Europa, la Desau, pe urmele unchiului său, pentru a documenta o retrospectivă din 2007 a pictorului și decoratorului constructivist, trasând pe parcurs liniile din ce în ce mai distincte ale poveștii personale, împletită cu cea a pictorului și decoratorului român. Jurnalele de actualități prefațează, la rândul lor, o peliculă aparte, destul de puțin discutată la noi – Trenul fantomă – un film polițist din 1933, regizat de Jean Mihail, însă care a beneficiat de participarea extraordinară pentru noi a actriței și autoarei avangardiste Dida Solomon-Callimachi, fondatoare, alături de soțul ei, Scarlat Callimachi, a revistei de artă constructivistă Punct, în care aceasta semna poeme avangardiste alături de Ion Vinea, Ilarie Voronca, Mihail Cosma ș.a.

M.H. MAXY
SEARCHING FOR MAXY
SUA, 2013, Documentar, 33 min
R. Lee Dragu
M: Matthias Weber
Producător: Lee Dragu

GEO BOGZA
DREPTURILE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE ÎN RPR
România, 1952, reportaj
Cu: Marcel Breslașu, Geo Bogza, Costache Antoniu, Maria Banuș
Producător: Actualitatea în imagini nr. 39 / 1952
Ediție specială cu subiect unic: Noul proiect de Constituție. – Despre drepturile minorităților naționale în RPR. La Casa Scriitorilor se dezbate proiectul de Constituție. Imagini cu Marcel Breslașu, Geo Bogza, Costache Antoniu, Maria Banuș.

ÎMPOTRIVA ARMELOR NUCLEARE
România, 1957, reportaj
Cu: Horia Hulubei, Vasile Mârza, Geo Bogza, Ștefan Ciorvași, Alexandru Ionescu, Sanda Rangheț, Matei Socor
Producător: Actualitatea în imagini nr. 23 / 1957, subiect a.
Ce vor popoarele. – Imagini de arhivă cu explozii atomice și mitinguri pentru pace în U.R.S.S., Germania și Japonia. La București are loc o întrunire a oamenilor de știință împotriva armelor nucleare. Vorbește Horia Hulubei. O delegație română formată din Vasile Mârza, Geo Bogza, Ștefan Ciorvași, Alexandru Ionescu, Sanda Rangheț și Matei Socor este filmată plecând de pe aeroportul Băneasa la Sesiunea Comitetului Mondial pentru apărarea păcii ce se desfășoară la Colombo, Ceylon.

PENTRU INTERZICEREA ARMELOR ATOMICE
România, 1957, reportaj
Cu: Horia Hulubei, Vasile Mârza, Geo Bogza, Ștefan Ciorvași, Alexandru Ionescu, Sanda Rangheț, Matei Socor
Producător: Actualitatea în imagini nr. 26 / 1957, subiect a.
Pentru interzicerea armelor atomice. – Pe aeroportul Băneasa este filmată sosirea delegației române de la Sesiunea Comitetului Mondial pentru apărarea păcii desfășurată la Colombo, Ceylon.

DECORĂRI LA M.A.N.
România, 1958, reportaj
Cu: Geo Bogza, Cicerone Theodorescu, Ion Gheorghe Maurer
Producător: Actualitatea în imagini nr. 7 / 1958, subiect a.
Decorări la M.A.N. – La M.A.N. s-a desfășurat ceremonia de decorare a unor oameni de cultură. Scriitorului Geo Bogza i s-a decernat „Steaua R.P.R.” clasa a II-a, iar lui Cicerone Theodorescu „Ordinul muncii” clasa I. Discursul lui Ion Gheorghe Maurer și răspunsul lui Geo Bogza.

PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU APĂRAREA PĂCII DIN ROMÂNIA
România, 1958, reportaj
Cu: Geo Bogza, Horia Hulubei, Mihai Ralea
Producător: Actualitatea în imagini nr. 15 / 1958, subiect b.
Evenimentele săptămânii. – Plenara Consiliului Național pentru Apărarea Păcii din România. Vorbesc Geo Bogza, Horia Hulubei, Mihai Ralea. Este aprobat un plan de acțiune pentru pregătirea conferinței naționale a acestui consiliu. Este adoptată și o moțiune prin care se salută hotărârea Sovietului Suprem al P.C.U.S. de încetare unilaterală a experimentelor cu arme nucleare.

SCRIITORUL REVOLUȚIONAR ALEXANDRU SAHIA
România, 1958, reportaj
Cu: George Macovescu, Geo Bogza, Eugen Jebeleanu, Mihnea Gheorghiu
Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1958, subiect c.
Evocări. – Aniversarea a 50 de ani de la nașterea scriitorului revoluționar Alexandru Sahia. Revistele sale: „Veac nou”, „Bluze albastre”. Literatura avangardistă și militantă: „Revoltă în port”, „U.R.S.S. azi”, „Șomaj fără rasă”. Fotografii, inclusiv de pe patul de suferință, manuscrise. Discursuri George Macovescu, Geo Bogza. Eugen Jebeleanu recită poemul propriu „În satul lui Sahia”. Mihnea Gheorghiu citește din nuvela lui Sahia, „Uzina vie”.

ȘEDINȚA PLENARĂ A COMITETULUI NAȚIONAL PENTRU APĂRAREA PĂCII ÎN R.P.R.
România, 1960, reportaj
Cu: Geo Bogza, Ion Sas, Sandu Aranghez
Producător: Actualitatea în imagini nr. 10 / 1960, subiect b.
Reportajele săptămânii. – La 1 martie, a avut loc ședința plenară a comitetului național pentru apărarea păcii în R.P.R. Printre tovarășii care și-au expus opiniile se numără Geo Bogza, Ion Sas și Sandu Aranghez.

CONGRESUL MONDIAL PENTRU DEZARMARE ȘI PACE
România, 1962, reportaj
Cu: Geo Bogza, Mihail Ralea, Horia Hulubei, Maria Groza
Producător: Actualitatea în imagini 30 / 1962, subiect b.
Evenimentele săptămânii. – La congresul mondial pentru dezarmare și pace, Geo Bogza prezintă darea de seamă. Printre participanți mai apar Mihail Ralea, Horia Hulubei, Maria Groza.

ALEGERILE LEGISLATIVE ȘI LOCALE DIN 7 MARTIE
România, 1965, reportaj
Cu: Geo Bogza
Producător: Actualitatea în imagini nr. 3 / 1965, subiect d.
Agenda electorală. – Desemnarea delegaților Frontului Democrației Populare pentru alegerile legislative și locale din 7 martie. Geo Bogza este desemnat candidat MAN. La alegerile comunale e desemnată o femeie.

AUREL BARANGA
„MIELUL TURBAT”
România, 1954, reportaj
Cu: Grigore Vasiliu Birlic, Sică Alexandrescu, Alfred Alessandrescu
Producător: Actualitatea în imagini nr. 2 / 1954, subiect c.
Radiodifuziunea română. – Aspecte din diferite studiouri ale Radiodifuziunii române. Se înregistrează piesa „Mielul turbat”, cu Grigore Vasiliu Birlic. Sică Alexandrescu urmărește înregistrarea. Orchestra simfonică și Corul radio dirijate de Alfred Alessandrescu înregistrează sincron Simfonia a IX-a de Beethoven.

CRONICĂ TEATRALĂ
România, 1954, reportaj
Cu: Aurel Baranga, Ileana Predescu, Jules Cazaban, Flori Gheorghiu, Adela Voinescu, Lucia Sturza Bulandra, Sică Alexandrescu, Fory Eterle
Producător: Actualitatea în imagini nr. 44 / 1954, subiect e.
Cronică teatrală; Aurel Baranga la masa de lucru scriind o piesă de teatru; ședință la teatrul Municipal din București la care participă Ileana Predescu, Jules Cazaban, Flori Gheorghiu, Adela Voinescu, Lucia Sturza Bulandra în vederea punerii în scenă a piesei; montarea decorurilor, realizarea costumelor și o repetiție a piesei condusă de Sică Alexandrescu la care participă Fory Eterle și Ileana Predescu.

ÎNTÂLNIRE CULTURALĂ LA ATHENEE PALACE
România, 1955, reportaj
Cu: Marcel Breslașu, Aurel Baranga, Pierre Georges, Alberto Brussone, Paul Hogarth, Imre Komor, Jack Raymond, Robert Merle
Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1955, subiect c.
Întâlnire culturală la Athenee Palace. – La hotelul Athenee Palace are loc o întâlnire culturală la care participă Marcel Breslașu, Aurel Baranga, Pierre Georges, pictorul Alberto Brussone (Argentina), Paul Hogarth (Anglia), ziariștii Imre Komor (Ungaria), Jack Raymond (S.U.A.) și scriitorul francez Robert Merle care dă un interviu sincron.

ASPECTE DIN BÂRLAD
România, 1956, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 2 / 1956, subiect c.
Carnet cultural. – Aspecte din Bârlad cu noua clădire a teatrului din oraș. Sunt filmate imagini din interiorul și exteriorul clădirii și de la spectacolul de inaugurare cu piesa „Mielul turbat” de Aurel Baranga.

CULTURALE. BOTOȘANI
România, 1958, reportaj
Producător: Actualitatea în imagini nr. 37 / 1958, subiect c.
Culturale. – Botoșani – Construirea noului teatru din localitate, „Mihai Eminescu”, este aproape finalizată. Repetiții ale tinerei trupe de actori cu spectacolul „Mielul turbat” de Aurel Baranga. Afișele sunt deja tipărite.

CULTURALE. URSS
România, 1958, reportaj
Cu: Alexandru Ciugaru, Radu Beligan, Grigore Vasiliu Birlic, Sică Alexandrescu, Aurel Baranga
Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1958, subiect c.
Culturale. – U.R.S.S. – Imagini din jurnale de actualități sovietice: Teatrul Național din București face un turneu în U.R.S.S. Sunt prezentați câțiva actori: Alexandru Ciugaru în Trahanache, Radu Beligan în Dandanache. Sovetskaia Kultura inserează pe prima pagină reportajul despre spectacolele trupei. Revenirea festivă la București, Grigore Vasiliu Birlic printre cei ovaționați. Discursuri ale lui Sică Alexandrescu și Aurel Baranga.

INAUGURAREA TEATRULUI NAȚIONAL DIN BUCUREȘTI
România, 1973, reportaj
Cu: Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu
Producător: Săptămâna în imagini nr. 52 / 1973, subiect a.
Agenda săptămânii. – Inaugurarea Teatrului Național din București. La deschidere participă Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu. Cu prilejul inaugurării se joacă piesele „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea și „Simfonia patetică” de Aurel Baranga.

DIDA SOLOMON-CALLIMACHI
TRENUL FANTOMĂ
România, 1933, film polițist
R: Jean Mihail
Sc: Ludovic Békeffi, după piesa omonimă a lui Arnold Ridley
I: Istvan Eiben
S: Francisc Lohr
M: Mihály Eisemann, Szenkar
P: Studio „Hunia” – Budapesta
Cu: Tony Bulandra, Gheorghe Storin, Lisette Verea, Stroe Atanasiu, Renée Annie, Dida Solomon-Callimachi, Marcel Enescu, G. Păunescu
„Sub pretextul pălăriei luate de vânt, detectivul Morisson trage semnalul de alarmă, iar pasagerii care urmau să schimbe trenul sunt nevoiți să rămână peste noapte într-o gară de frontieră din Statele Unite despre care se credea că este blestemată de trecerea unui tren fantomă care provoacă moartea celui care îl vede. Martori ai unor scene de groază care culminează cu uciderea șefului stației, pasagerii îl ajută pe Morisson să elucideze misterul: trenul fantomă este un tren pe care niște contrabandiști de alcool doreau să=l treacă peste graniță.” (Corina Sanda, Alina Manea)
 

Mulțumiri speciale: Lee Dragu


Mai multe detalii:
http://igormocanu.wordpress.com/2014/11/24/avangarda-revizitata-iv-9-m-h-maxy-geo-bogza-aurel-baranga-dida-solomon-callimachi/

- comunicat -

duminică, 16 noiembrie 2014

Discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu si despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu




Reenacting Lizica Codreanu

Discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu si despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu

Centrul Național al Dansului București (CNDB) vă invită marti, 18 noiembrie, ora 18.30 la Cinemateca Union la evenimentul Reenacting Lizica Codreanu - discuții, proiecție video și de fotografii inedite cu si despre coregrafa și dansatoarea Lizica Codreanu – un eveniment în cadrul programului Hors les Murs al CNDB, realizat în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme din România – Cinemateca Română, cu sprijinul Editurii Vellant.

Invitați: Doina Lemny, Cornel Mihalache, Vava Ștefănescu

Moderator: Igor Mocanu

În 1922, sculptorul Constantin Brâncuși a confecționat un costum de dans pentru Lizica Codreanu, a pus vinilul cu gymnopediile lui Erik Satie la picup și a invitat-o pe aceasta să creeze un dans în atelierul său, printre sculpturi. Toată acțiunea, purtând altminteri un caracter privat, a fost documentată de Brâncuși cu ajutorul unui Thornton Pickard cu burduf și cremalieră, rezultând un număr de șapte imagini. În 1995, regizorul Cornel Mihalache, cu ajutorul Getei Solomon, reconstituia costumul Lizicăi Codreanu după imaginile din 1922 și îi propunea Vavei Ștefănescu un reenactment aparent imposibil: să refacă dansul din atelierul sculptorului pe muzica lui Satie.

În anul 2013 Editura Vellant publică traducerea cărții Doinei Lemny – Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangarda pariziană – carte care reface parcursul artistic atipic al Lizicăi Codreanu, pornind de la documente de arhivă, în mare parte inedite.

Dansatoare și coregrafă de origine română, Lizica Codreanu, apropiată a grupurilor de avangardă din Paris, a revoluţionat într-o carieră fulgerătoare, codurile dansului.

Ediția din noiembrie a programului Hors les Murs, organizat de Centrul Național al Dansului București, propune așadar o reîntâlnire încrucișată cu Lizica Codreanu pe de o parte, iar pe de altă parte cu Vava Ștefănescu și Cornel Mihalache, într-o sesiune de discuții cu cercetatoarea Doina Lemny, moderate de Igor Mocanu.

Bineînțeles, nu înainte de a revedea reînscenarea dansului creată în 1996.

Lizica Codreanu (1901, București – 1993, Louveciennes) – dansatoare și coregrafă franceză de origine română. În 1918 se înscrie la Școala de Bele-Arte din București, debutând în același an în cadrul programului primului ceai artistic al Societății „Prietenii orbilor” la Teatrul Carol cel Mare din București, alături de Ion Manu, Maria Filotti și Petre Sturdza. După câteva reprezentații individuale în București (Dansuri de caracter, Dansul primăverii și Divertisment rococo, 9 martie 1919, Teatrul Eforia), Lizica Codreanu pleacă la Paris, iar din 1921 dezvoltă o activitate coregrafică din ce în ce mai susținută. Compozitorul Florent Schmitt o recomandă Idei Rubinstein pentru spectacole, frecventează cursurile Bronislavei Nijinska, apropiindu-se tot mai mult de principalele grupuri de avangardă: Albatros, dadaiștii și suprarealiștii, Tchérez ș.a. În 1926 debutează în film, interpretând rolul lui Pierot Fulgerul în pelicula Le P’tit Parigot regizată de René le Somptier. În același an se căsătorește cu Jean Fontenoy, cunoscut jurnalist pentru agenția Havas, alături de care călătorește intens până în a doua jumătate a anilor ’30, când revine la Paris de la Shanghai, divorțează și deschide un centru de hatha-yoga, adaptând învățătura orientală și hindusă la propriile ei cercetări despre corp. În 1971, după o ultimă călătorie la București, își încheie activitatea de psiho-somaticiană, timp în care îi avuse ca pacienți, între mulți alții, pe Eugène Ionescu sau Coco Chanel. Se stinge din viață în 1993, la Louveciennes, în vârstă de 93 de ani. În 2011 apare la Paris volumul Lizica Codreano. Une danseuse roumaine dans l'avant-garde parisienne, fiind cea mai cuprinzătoare monografie dedicată dansatoarei de origine română, semnată de cercetătoarea Doina Lemny.

Doina Lemny este cercetătoare la Muzeul Naţional de Artă Modernă-Paris, Centrul Pompidou, Paris, autoare a mai multor lucrări despre Constantin Brâncuşi, Henri Gaudier-Brzeska şi Antoine Pevsner. Semneaza paginile fascinantei cărţi Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangarda pariziană – unde reface parcursul atipic al Lizicăi Codreanu, pornind de la documente de arhivă, în mare parte inedite. Cartea a apărut în traducerea autoarei Doina Lemny la Editura Vellant.

Cornel Mihalache este jurnalist, documentarist și cercetător vizual al operei lui Constantin Brâncuși. Lucrează în Televiziunea Română din 1997, unde a realizat emisiunile „Cu ochii în patru” și „Curat Caragiale! Parol!”. În calitatea de regizor, el a creat filmele Căpșuni în aprilie (2009), Brâncuși (1996) ș.a. A primit un premiu APTR pentru anchetă (1997), un premiu UNITER pentru Cel mai bun spectacol de teatru (2002), dar și premiul Clubului Român de Presă pentru ancheta „1989. Sânge și catifea” (2005).

Vava Ştefănescu este coregrafă şi dansatoare, trăieşte şi lucrează în România. A beneficiat de burse de studii, rezidenţe de creaţie, ateliere internaţionale, a participat la numeroase festivaluri internaționale, a susținut și susține ateliere de dans. Creații proprii: Solo on line, O vară fierbinte pe Iza, Cvartet pentru o lavalieră , After all, etc. A semnat coregrafia a numeroase spectacole de teatru, în unele regăsindu-se ca interpret. A fondat și condus (1999-2003) Centrul Multi Art Dans (MAD), şi a fost director artistic al Centrului Național al Dansului București până în 2013. În 2014 a devenit manager al CNDB.

Reenacting Lizica Codreanu este un eveniment realizat de Centrul Național al Dansului București în cadrul programului Hors les Murs în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme din România – Cinemateca Română, cu sprijinul Editurii Vellant.

Cinemateca Union, unde va avea loc evenimentul, se află pe str. Ion Câmpineanu, nr.21.

Biletele pot fi achizitionate online pentru acest eveniment: https://www.tomtix.ro/evenimente/291-reenacting-lizica-codreanu

Pret bilet 15 lei/ 10 lei redus

Detalii pe www.cndb.ro

Parteneri strategici ai CNDB: Colectiv A si Scena.ro

Parteneri media: Art Out, Cooperativa Urbana, RFI, Veioza Arte, Zeppelin, ArtClue, Dilema Veche, Sapte Seri, Feeder.ro, Metropotam.ro, 121.ro, Online Gallery, Orasulm.eu, Liternet.ro, Getlokal.ro, Go Kid, Agenda Culturala PENTRU COPII

--

Igor Mocanu | art critic, curator
igor.mocanu@gmail.com
http://igormocanu.wordpress.com/

- Comunicat de presă -

marți, 11 noiembrie 2014

Ciprian Mureşan la Salonul de proiecte, MNAC, București


Imagine din Protestez împotriva mea (co-autor Gianina Cărbunariu), 2011, HD, 30 min. 35 sec. Courtesy: Ciprian Mureșan și Galeria Plan B Cluj/Berlin


Ciprian Mureşan abordează critic în practica sa artistică subiecte relevante pentru cultura contemporană precum istoria recentă sau canonul istoriei artei, prin lucrări care reflectă rupturile uneori absurde între Est și Vest. Folosind video, desen, obiect, artistul urmărește în același timp raportul dintre ceea ce arată și ceea ce ascunde o lucrare, precum și problema auctorialității și „originalității” unui produs artistic. În cadrul prezentării de la Salonul de proiecte, Ciprian Mureșan va vorbi despre câteva dintre lucrările sale recente și va proiecta filmele Dog Luv (2009) și Protestez împotriva mea (2011). 

Protestez împotriva mea (co-autor Gianina Cărbunariu) prezintă o păpușă-marionetă care își strigă nemulțumirile dintr-un tomberon, enumerând o mulțime de motive pentru a crea o revoltă, chiar și împotriva propriei persoane. Dog Luv, care are la bază textul scris de Saviana Stănescu, problematizează răsturnarea relațiilor de putere între lideri și discipoli și partea întunecată a firii umane, predispuse la violență și acte de revoltă extremă. 

Ciprian Mureșan (n. 1977) trăiește și lucrează la Cluj. Din 2005, este editor în cadrul redacției revistei IDEA artă + societate. În 2014 a fost profesor invitat la Hochschule für Bildende Künste Braunschweig. Cele mai recente expoziții personale includ: Obstacle Racing, Hochschule für Bildende Künste Braunschweig (2014), Stage and Twist (cu Anna Molska), Tate Modern, Londra (2012), Recycled Playground, expoziție itinerantă, FRAC Champagne-Ardenne, Reims (2011), Centre d'art contemporaine, Geneva (2012) și Contemporary Art Gallery, Vancouver (2013), n.b.k. - Neuer Berliner Kunstverein, Berlin (2010). Expoziții de grup (selecție): HOTSPOT CLUJ - New Romanian Art, ARKEN Museum of Modern Art (2013), Six Lines of Flight: Shifting Geographies in Contemporary Art, San Francisco Museum of Modern Art; Sounds Like Silence, Hartware MedienKunstVerein (HMKV), Dortmund; The Freedom of Sound. John Cage behind the Iron Curtain, Ludwig Museum, Budapesta (2012), Les Promesses du passé, Centre Pompidou, Musée National d´Art Moderne, Paris (2010); The Generational: Younger Than Jesus, New Museum, New York; Seducția intervalului, Pavilionul României, Bienala de la Veneția, ediția 53 (2009).

Salonul de proiecte invită joi, 13 noiembrie, ora 19.00, la prezentarea susținută de Ciprian Mureșan. Evenimentul face parte din seria de conferințe, screening-uri, prezentări, discuții, intitulată La seral și organizată de Salonul de proiecte, MNAC Anexa, în lunile octombrie și noiembrie 2014.

Salonul de proiecte este un program al Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC), inițiat de Magda Radu și Alexandra Croitoru. Acest program își propune realizarea unor expoziții, prezentări și dezbateri care se vor concentra predominant asupra artei contemporane din România, punând producțiile tinerilor artiști într-un context generațional, local și internațional, mai larg.
Echipa: Magda Radu, Alexandra Croitoru, Ștefan Sava și Dana Andrei

Salonul de proiecte, MNAC Anexa, etaj 2, Calea Moșilor 62-68, București, Romania

www.salonuldeproiecte.ro
https://www.facebook.com/SdeProiecte

- comunicat -