duminică, 4 noiembrie 2012

"Radu GABREA, Biografia unei opere", de Călin Stănculescu


Editura NOI Media Print deschide o nouă colecţie "CINEMAgrafica"

Seria biografiilor unor mari regizori români începe cu Radu Gabrea, cineast ce a lucrat în răstimp de peste 40 de ani fie în ţara mamei, Germania fie în ţara tatălui, România, sub două regimuri politico-sociale complet diferite dar şi în actualul regim de tranziţie prelungită.


„Este o încercare de a face dreptate” spune autorul volumului Călin Stănculescu, unui mare artist care a fost interzis vreme de peste 15 ani, care a dispărut din generice, referinţele de specialitate din cinematografia română, fapt ce a şters din memoria specialiştilor şi iubitorilor de artă cinematografică opera şi numele unuia dintre cineaştii români apreciaţi şi recunoscuţi internaţional.

Opera cinematografică de dinainte de 1989, cu filme precum: „Uşa” - 1966-1968, „Prea mic pentru un război atât de mare” - 1969, „Urmărirea” - 1970, „Dincolo de nisipuri” - 1973 – 1974, „Nu te teme Jacob” 1982, „ Un bărbat ca Eva” - 1984, „ Straniul obiect al iubirii” - 1987, „ Secretul peşterii de gheaşă” - 1989, a continuat  şi după 1990 cu filme precum „ Rosenemil – O tragică iubire” - 1993, „ Struma” - 2000, „Cocoşul decapitat”- 2007, „ Călătoria lui Gruber” -  2009 şi încă drumul continuă cu actualele proiecte.
 
După 1990, revenit în ţară, regizorul a putut să-şi continue opera şi să recurgă la reparaţiile necesare propriei opere, maltratate de legile comunismului, dar mai ales de „specialiştii” vremurilor.

Radu Gabrea este un artist complet, căci a regizat şi teatru („Cui îi e frică de Virginia Woolf” - 1996, „Maria Callas – La Divina” - 1997, etc.), şi documentare („Ultimele zile din viaţa Elenei Ceauşescu şi a lui Nicolae Ceauşescu”), şi operă,  şi seriale Tv, iar perioada 1964 – 1974 este legată definitiv de publicistică, prin analizele cinematografice referitoare la consacraţi ai cinematografiei mondiale precum Fellini, Vajda, Bergman, Antonioni, Hitchcock, ş.a.m.d.

Opera cinematografică a lui Radu Gabrea este complexă, profundă, duce dincolo de realităţile istorice, în căutarea libertăţii şi a unui mod de exprimare propriu, amprentat de dubla moştenire culturală familială.
Departe de glanţul dezlegărilor facile, de multe ori departe şi de tendinţele tematice şi cinematografice ale vremii, Radu GABREA a căutat în ghemul de date şi evenimente preexistente sau inventate, detaliul, evenimentul incipient, micile personaje şi întâmplări, generatoare de evenimente cu valoare istorică, tematică sau sentimentală.

La lansare:
Călin Stănculescu (stg.) şi Radu Gabrea (dr.)
„Radu GABREA, Biografia unei opere", de Călin Stănculescu, este o carte de artă în sine, în care detaliul biografic, istoric şi tehnic se află într-o simbioză perfectă cu prezentarea grafică de album de artă, lucru făcut posibil de autorul textului Călin Stănculescu şi specialiştii editurii: layout Irina Spirescu, editor Emil Stanciu, imagini Coş Aelenei, grafică şi DTP Irina Spirulescu, în coordonarea lui Arpad Harangozo.

Structura secvenţială a cărţii, având capitole distincte pentru fiecare domeniu de activitate, respectiv pentru confirmarea recunoaşterii internaţionale în domeniu, cu premii şi trofee obţinute de-a lungul timpului, defineşte omul şi opera în contextul filmografiei mondiale dar şi contextul social şi istoric al vremurilor.

O dată cu recenta lansare a volumului a fost lansat şi filmul biografic Radu Gabrea, realizat de Doru Doroftei, în care am apreciat apariţia autorului ca narator al propriilor evenimente şi documentarea cu numeroase imagini din arhiva personală a regizorului şi a filmografiei internaţionale.